Cuierul de tip ventuză
Dacă doresc să îmi mențin o haină dreaptă, pentru o perioadă mai lungă de timp, voi avea nevoie de un umeraș.
Apoi, umerașul acela va trebui agățat undeva, pentru ca haina să atârne liber în jos. Iar ca soluție, putem opta pentru o bară, într-un dulap, sau o structură simplistă ce ține o bară (suport umerașe), sau, varianta cea mai ignorată: un cuier.
Motivul principal pentru care se ignoră cuierul este simplu: acesta nu poate susține mai mult de un umeraș, pe când o bară, poate susține mult mai multe umerașe.
De obicei, un cuier este văzut ca fiind doar ceva temporar. Adică, voi lua spre exemplu, o cămașă de pe bară și o voi pune pe-un cuier, s-o pot vedea mai bine, eventual, pentru a testa o combinație de haine.
Hmm, așa iese primul detaliu la iveală.
Dacă, bara din dulap, îmi oferă suport la mai multe umerașe și, în plus, o protecție la praf și mirosuri, îmi ține hainele într-o beznă totală, neaerisite corespunzător, iar când încerc să privesc o haină, îi pot zări undeva la maxim 10% din ea.
Deci, pentru a putea analiza haina și testa corespunzător diverse combinații haine ce pot funcționa împreună cu aceasta, voi avea nevoie de un cuier.
Acum, ne-am obișnuit să punem cuierul pe un perete opac. Deci, vom vedea cam 50% din haina noastră, dacă o vom așeza pe un un cuier, ce este prins de un perete opac.
Dacă e să comparăm cu bara din dulap, vorbim de o creștere semnificativă.
Totuși, nu este aceasta soluția cea mai bună.
Soluția cea mai bună este cuierul cu ventuză, prins pe un perete de sticlă, cu o transparență ce tinde spre infinit.
Avantajele sunt simplu de găsit și înțeles. Pe un astfel de perete, lumina pătrunde cu ușurință și îmi expune orice imperfecțiune, ori pată de pe haină. Sau, îmi poate arăta adevarata culoare a hainei.
Da, vreau ca lumina să îmi expună haina, pentru că, nu există om, care se pregătește să meargă la nuntă, cu o cămașă ruptă, ori pătată.
Și, cum pregătirile de nuntă sunt destul de complexe, iar timpul este scurt, bineînțeles, că va trebui să aleg la o soluție care să îmi expună sigur și instant valoarea și starea hainei pe care intenționez s-o îmbrac.
Aa, și nu în ultimul rând, doar această soluție îmi permite vizualizarea hainei, în procent de 100%.
Acum, putem trece la un detaliu interesant.
Eu am văzut cuierul de tip ventuză, încercat de unii oameni, într-un mod greșit.
Adică, unii încearcă să prindă vetuza de un copac, cu o scoarță deloc fină, ori netedă. Și, se tot chinuie să facă ventuza aceea flexibilă, dar sensibilă la material, să se prindă de copac.
Iar, după ce văd că ventuza nu se poate lipi sub nicio formă de acel copac și să poată susține apoi greutatea proprie, plus, a umerașului, încearcă să prindă sârme în jurul ventuzei.
Chiar și așa, acel cuier, nu-și va atinge niciodată adevăratul potențial, dacă ventuza nu va fi prinsă pe o sticlă curată.
Tot așa, și noi, putem fi asemănați cu o haină, ce, din dorința de a ne integra în societate, ajungem, prin alegerile noastre, într-un dulap întunecos, cu un aer îmbâcsit de naftalină.
Și stând acolo, începem să ne obișnuim cu întunericul, cu otrava și cu lipsa de expunere.
Totuși, viața pe care Dumnezeu o vrea pentru noi, o viață bună, este viața în care fiecare haină merită expusă la lumină, la aer curat și văzută de oricine.
De aceea, chiar dacă este greu să ne expunem și să fim expuși, aceasta este viața cu adevărat ce merită trăită.
Pentru că, ca și creștin, când trăiesc prin credința în Isus Hristos, lumina Lui, îmi luminează viața, iar sângele Lui, îmi face haina, să fie de un alb strălucitor, ce mărturisește că Isus este Domnul și Mântuitorul acelei vieți.
A lui Dumnezeu să fie toată slava, în veci! Amin.