Acest articol a început de la o greșeală de-a mea, pe care am făcut-o în articolul Ce faci când nu știi ce să mai faci?
Greșeala am corectat-o, dar ceva mai târziu, așa că, am lăsat și varianta inițială, doar că acum e tăiat (așa arată: greșit correct).
Iar greșeala este următoarea: în loc de ”oamenii pasivi nu citesc blogul acesta”, este: ”oamenii pasivi nu înțeleg blogul acesta”.
Și toate acestea au venit din feedback-ul primit de la un cititor al acestui blog, care nu a ales să fie pasiv, ci să-mi dea o părere constructivă, deci, a luat acțiune, fapt ce o poziționează, în categoria persoanelor active. Așa că, îți recomand și ție, să fii activ.
Cam asta e cu introducerea. De acuma, haideți să intrăm în subiectul de astăzi.
Și care e faza cu această înțelegere?
Dacă n-ai ascultat încă, în episodul 3, din podcast, este și explicată diferențele între: știu, înțeleg, cunosc. Pe scurt, a înțelege, înseamnă că ai înțeles la nivel de intelect (teoretic), dar, ai pus și în practică, deci, ai înțeles cu adevărat. (pentru ”știu” și ”cunosc”, găsești în podcast).
Și dacă tot ai ajuns până aici cu cititul, înseamnă că ești un viteaz, ce nu se teme de un exemplu mai dur.
Pentru a înțelege mai bine, efectele nocive ale pasivității, vom folosi exemplul cu un porc, ce s-a obișnuit cu mocirla și spune cam așa:
”Eu aici m-am născut, așa am crescut și aici m-am îngrășat.” Doar că, nu în sensul conștientizării, ci mai degrabă, o spune așa: ”eu aici m-am făcut mare”.
Când cineva spune că eu m-am făcut mare, se observă de la o distanță foarte mare că, mândria și mediocritatea domnește acolo.
Chiar dacă, în capul nostru, porcul tot timpul stătea într-un coteț plin de mocirlă, lenevea și eventual, mânca stând tot jos, asta se datorează în primul rând, adaptării gospodarilor români, din perioada comunistă, în care nu aveai voie să crești/tai porcii, la tine acasă. Plus că, nu dispuneai de pământ (deoarece colectivul îți lăsase o bucățică de pământ, extrem de mică).
Deci, vorbim de-o adaptare, a unor vremuri de restricții. Porcii, în mod natural, pot paște pe imaș, iar pentru că ei sapă, într-un mod specific, doar lor, pot fi folosiți atât pentru reîmprospătarea pășunii, cât și în alte activități, ce, în mod normal, ar trebui utilaje grele, mari și foarte scumpe.
Revenind la pasivitate, porcii, nu trebuie să fie pasivi, când au atâtea abilități benefice unei gospodării.
Doar că, porcii, nu pot citi acest blog. Așa că, oamenii, care citesc acest blog, au posibilitatea să devină ei, mai întâi activi, punând în practică, sau analizând în profunzime, tot ce învață (nu doar de pe acest blog). Iar după ce eu devin activ, atunci, și alții vor fi inspirați de mine să fie mai activi.
În schimb, când pasivitatea mă caracterizează, chiar dacă mi se oferă o soluție/metodă/sfat la o problemă/încercare, este în zadar, deoarece, oricum, nu o voi pune în practică. Iar, cu cât stau mai mult în modul pasiv, cu atât mă voi pasiviza și mai tare…
Iar, dacă e să ne raportăm la neamul nostru românesc, un neam, în care creștinismul, se spune că, ne caracterizează, atunci, pasivitatea, chiar nu ar trebui să existe.
Dumnezeu să ne binecuvinteze pe fiecare în parte!
Dumnezeu să fie slăvit în veci de veci! Amin!
P.S. răspunsul la întrebarea din titlu, există în acest articol. Dacă nu l-ai găsit, te încurajez așa: continuă să sapi! 🙂
