Mașini de oraș vs mașini de teren
Cum o mașină mică și joasă nu se potrivește s-o pui să urce munții, în zone fără șosea, tot așa nu se potrivește nici o mașină mare, puternică și înaltă să stea în trafic, bară la bară, într-un oraș.
Chiar dacă aceasta este ceva foarte clar pentru toată lumea, voi trata totuși un detaliu important: consumul.
O mașină de teren consumă mult, iar în oraș, consumul este unul colosal. Dar, aceasta este deoarece ea a fost proiectată să fie o mașină puternică, capabilă să tragă din greu să treacă peste orice pantă abordabilă, având capacitatea să tracteze și o altă mașină, într-o situație de urgență. Într-un mediu dificil, unde oricând o mașină poate rămâne blocată, e foarte bine să fii la volanul unei astfel de mașini.
Dar, în oraș? Să conduci astfel de mașină, zi de zi, de unul singur, pentru a merge la muncă, când drumul este unul asfaltat, este doar o risipă de resurse și, în cele din urmă, egoism.
Dacă vreau să mă duc la muncă ca să pot aproviziona casa mea, va trebui să aleg o variantă mai smerită și cât se poate de economică.
Și această mașină mică și joasă, pe lângă faptul că va consuma puțin, este ieftină de întreținut și o poți parca destul de ușor, oriunde.
Totuși, săptămâna trecută discutam despre faptul că orașele îmbrățișează modernismul, echipându-se cu tot ceea ce este împotriva voii bune a lui Dumnezeu.
Și chiar dacă ești nevoit să muncești, sau să locuiești într-un oraș din acesta, chinuindu-ți sufletul în fiecare zi, din când în când vei vrea să evadezi și să mergi la munte, cât mai aproape de natură, așa cum Dumnezeu a creat-o.
Acum, una din greșelile pe care le văd la majoritatea oamenilor, când părăsesc temporar orașul și se duc la munte, ei se duc să se relaxeze.
Dar nu e o relaxare biblică, ci, una modernă, pur firească.
Dacă tot vreau să evadez și să mă aventurez, rămân în gardă, pentru că pericolele nu sunt numai de natură fizică, ci și spirituale. Să nu uităm de Lot, care părăsește Sodoma, împreună cu cele două fete ale lui și el s-a ferit doar de pericolele fizice. Pe când, pericolele spirituale, fiind neglijate, au ajuns să-i afecteze sufletul, duhul și în cele din urmă și trupul.
Deci, îl vom lua ca exemplu pe Moise, care se aventurează pentru a se întâlni cu Dumnezeu și nu pentru adrenalină, sau relaxare păcătoasă.
Nu!
Mă lupt să muncesc, să economisesc, ca să pot să mă aventurez într-un loc, în care Dumnezeu vrea să mi Se reveleze într-un mod deosebit!
Și dacă fac așa, Domnul îmi arată această imagine minunată:
”Pe o zonă de munte, abruptă, era o mașină de teren, ce era echipată cu 7 locuri și pe fiecare membru al familiei era așezat pe scaunul lui. Și, deoarece mașina avea toate locurile ocupate, nu mai avea spațiu de pentru bagaje, în pantă, în timp ce mașina depunea efort să urce, mâna Domnului vine și o echipează cu un cârlig și atașează la acel cârlig o remorcă plină cu lucruri utile pentru zona de munte de mai sus și apoi, pe plafonul mașinii amplasează un cort. Și dacă, pare contraintuitiv, mașina începe să înainteze mai bine decât o făcea înainte.”
Acum, plin de bucurie mă gândesc la Avraam, care mergând prin credință, urcă cu Isac pe munte, cărând lemne și nu să se relaxeze, ci să caute să împlinească Voia lui Dumnezeu.
Și ce face Dumnezeu, când vede această dorință sinceră, exprimată în acțiuni bazate pe ascultare?
Glasul lui Dumnezeu se aude, completează nevoile pentru ca jertfa să fie adusă și apoi binecuvintează!
Harul și pacea Domnului Isus Hristos să ne umple inimile fiecăruia în parte!
A lui Dumnezeu să fie toată slava, în veci! Amin.