Nu știu cât din voi contorizați numărul articolelor publicate de mine, dar dacă eliminăm articolul ”STOP”, cu care am închis vechiul blog (articol ce nu a fost inclus și aici), am ajuns la uimitorul număr de: 101 articole publicate (nu dalmațieni). Mulțumesc Domnului că mi-a dat inspirație și cred că o va înmulți de-acum înainte. Dacă le-ai citit pe toate, mă simt cu adevărat onorat și lasă-mi un comentariu, că vreau să mă revanșez cumva.
Dacă tot ne-am uitat în trecut, haideți să aruncăm o privire și în viitor. În viitor, cei care ați citit deja cartea Meserii de viitor, veți fi aflat deja că la mentorii recomandați, în carte scrie clar că trebuie ales, ca mentor principal și permanent: părinții, sau unul din părinți. Și motivele tot acolo le-ați aflat, așa că, n-are sens să reluăm.
Acum, haideți să ne întoarcem din viitor în prezent și să vedem ce greșeală colosală am făcut.
Dar înainte de a intra efectiv în pâine, amintesc pentru cine a ajuns aici pentru prima oară, că subiectul central al săptămânii acesteia este: moștenirea. Așa că dacă vrei să vezi mai multe perspective, va trebui să citești și celelalte articole.
Gata introducerea!
După cum bănuiesc unii, eu ce scriu, mai întâi trăiesc și experimentez pe propria piele, ca mai apoi să văd dacă a funcționat, să zic și altuia concluziile mele. Și bineînțeles, că tata este mentorul meu principal și permanent.
Dar, cu tata mentor, am ajuns să am o relație mult mai bună. Comunicând, am ajuns să putem vorbi mai multe și să îmi și permit mai multe. Astfel, mi-am permis să cer și eu moștenirea de la tata.
Am zis să fie ceva bun pentru mine, să fie disponibil (în sensul că să nu fi pus ochii altcineva pe același lucru), așa ajungând să fie o binecuvântare pentru mine.
Tata, în bunătatea lui, a acceptat. Dar tocmai această acceptare rapidă mi-a dat mult timp de gândit. Simțeam că e vorba despre un puzzle, ce avea nevoie de maturitate să poată fi rezolvat.
Uite, ai putea să te oprești aici și încearcă să găsești problema. Este expusă mai sus (și chiar ți-am oferit multe indicii, pe care eu le-am dobândit în termen de luni de zile).
Deci, problema este aceasta (las câteva rânduri libere să nu îți fugă ochii dacă încerci să te mai gândești):
Premiza de la care am plecat a fost complet greșită. Să detaliez:
În primul rând moștenirea este lăsată prin testament de către proprietar, după cum vrea el, nu la cererea vreunui candidat la moștenire. Cu alte cuvinte, proprietarul poate face ce vrea și să o ofere cui vrea el.
Iar în al doilea rând, să nu uităm că testamentul intră în vigoare abia după ce proprietarul moare. Totuși, de ce zic că premiza este greșită? Pentru că, moștenitorul poate să moară cu foarte mult timp înaintea proprietarului.
Astfel, cu mare părere de rău, vreau să fie public, faptul că acest fiu risipitor, renunță la ce-a cerut ca moștenire! Îmi pare rău…
Acum, rămân plin de credință, deoarece chiar cred că, după ce proprietarul va împărți moștenirea fiilor săi dragi, firmiturile rămase, mă vor sătura pe mine și familia mea, dar și eu voi putea, cu ele, să le înmulțesc și să le las la rândul meu, de moștenire și urmașilor mei.
Sunt așa de multe aspecte de vorbit pe acest subiect, încât chiar am putea vorbi mult timp numai despre moștenire. Dar, pentru că săptămâna viitoare aș dori să atingem un nou subiect, te provoc să cauți măcar o altă perspectivă a acestui concept (moștenire). Indiciu: în Biblie vei găsi de 214 ori cuvântul acesta.
Uite, pun mai jos, textul de bază:
Despre făţărnicie, frica de oameni, hula împotriva Duhului Sfânt1 În vremea aceea, când se strânseseră noroadele cu miile, așa că se călcau unii pe alţii, Isus a început să spună ucenicilor Săi: „Mai întâi de toate, păziţi-vă de aluatul fariseilor, care este făţărnicia.2 Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit, nici ascuns care nu va fi cunoscut.3 De aceea, orice aţi spus la întuneric va fi auzit la lumină; și orice aţi grăit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperișul caselor.4 Vă spun vouă, prietenii Mei, să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, și după aceea nu mai pot face nimic.5 Am să vă arăt de cine să vă temeţi. Temeţi-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeţi.6 Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuși niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.7 Și chiar perii din cap, toţi vă sunt număraţi. Deci să nu vă temeţi: voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.8 Eu vă spun: pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu,9 dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.10 Și oricui va vorbi împotriva Fiului omului, i se va ierta, dar oricui va huli împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta.11 Când vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor și înaintea stăpânirilor, să nu vă îngrijoraţi cum veţi răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veţi vorbi,12 căci Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiţi.”Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina13 Unul din mulţime a zis lui Isus: „Învăţătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea noastră.”14 „Omule”, i-a răspuns Isus, „cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?”15 Apoi le-a zis: „Vedeţi și păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani, căci viaţa cuiva nu stă în belșugul avuţiei lui.”16 Și le-a spus pilda aceasta: „Ţarina unui om bogat rodise mult.17 Și el se gândea în sine și zicea: ‘Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele.18 Iată, a zis el, ce voi face: îmi voi strica grânarele și voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele și toate bunătăţile mele19 și voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihnește-te, mănâncă, bea și veselește-te!»’20 Dar Dumnezeu i-a zis: ‘Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul, și lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?’21 Tot așa este și cu cel ce își adună comori pentru el și nu se îmbogăţește faţă de Dumnezeu.”Îngrijorările22 Isus a zis apoi ucenicilor săi: „De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi cu privire la viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici cu privire la trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca.23 Viaţa este mai mult decât hrana, și trupul, mai mult decât îmbrăcămintea.24 Uitaţi-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar, și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai de preţ sunteţi voi decât păsările!25 Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui?26 Deci, dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, pentru ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?27 Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu ţes, totuși vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n-a fost îmbrăcat ca unul din ei.28 Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe câmp, iar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioșilor?29 Să nu căutaţi ce veţi mânca sau ce veţi bea și nu vă frământaţi mintea.30 Căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveţi trebuinţă de ele.31 Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.32 Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia.33 Vindeţi ce aveţi și daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul și unde nu roade molia.34 Căci unde este comoara voastră, acolo este și inima voastră.Îndemn la veghere35 Mijlocul să vă fie încins și făcliile, aprinse.36 Și să fiţi ca niște oameni care așteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni și va bate la ușă.37 Ferice de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să șadă la masă și se va apropia să le slujească.38 Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia, dacă-i va găsi veghind!39 Să știţi bine că, dacă ar ști stăpânul casei la ce ceas va veni hoţul, ar veghea și n-ar lăsa să-i spargă casa.40 Și voi dar fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.”Ispravnicul credincios41 „Doamne”, I-a zis Petru, „pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?”42 Și Domnul a zis: „Cine este ispravnicul credincios și înţelept, pe care-l va pune stăpânul său peste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită?43 Ferice de robul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa!44 Adevărat vă spun că îl va pune peste toată avuţia sa.45 Dar, dacă robul acela zice în inima lui: Stăpânul meu zăbovește să vină, dacă va începe să bată pe slugi și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete, 46 stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se așteaptă și în ceasul în care nu știe și-l va tăia în bucăţi; și soarta lui va fi soarta celor necredincioși în lucrul încredinţat lor.47 Robul acela, care a știut voia stăpânului său și nu s-a pregătit deloc și n-a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri.48 Dar cine n-a știut-o și a făcut lucruri vrednice de lovituri va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult și cui i s-a încredinţat mult, i se va cere mai mult.Foc pe pământ49 Eu am venit să arunc un focpe pământ. Și ce vreau decât să fie aprins chiar acum!50 Am un botez cu care trebuie să fiu botezat, și cât de mult doresc să se îndeplinească!51 Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Eu vă spun: Nu, ci mai degrabă dezbinare.52 Căci, de acum înainte, din cinci, care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva a doi și doi, împotriva a trei.53 Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului și fiul, împotriva tatălui; mama, împotriva fiicei și fiica, împotriva mamei; soacra, împotriva nurorii și nora, împotriva soacrei.”Semnele vremurilor54 El a mai zis noroadelor: „Când vedeţi un nor ridicându-se la apus, îndată ziceţi: ‘Vine ploaia.’ Și așa se întâmplă.55 Și când vedeţi suflând vântul de la miazăzi, ziceţi: ‘Are să fie zăduf.’ Și așa se întâmplă.56 Făţarnicilor, faţa pământului și a cerului știţi s-o deosebiţi, vremea aceasta cum de n-o deosebiţi?57 Și pentru ce nu judecaţi și voi singuri ce este drept?58 Când te duci cu pârâșul tău înaintea judecătorului, pe drum caută să scapi de el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului, și temnicerul să te arunce în temniţă.59 Îţi spun că nu vei ieși de acolo până nu vei plăti și cel mai de pe urmă bănuţ.”Luca 12:1-59 VDC