Cred cu toată ființa mea că, acum, adevarata oportunitate este să te decizi, sau nu, dacă ești, cu adevărat, copilul lui Dumnezeu.
Dacă vin niște copii, în fața curții tale (tu, părinte la rândul tău) și îți cer să îi lași să se joace în curtea ta, i-ai lăsa?
Nu știi nimic de ei, ai cui sunt, sau de unde sunt.
Să presupunem că i-ai lăsa. Spui: „Am să-i las să se joace cu ai mei copii, dar voi fi precaut. Voi fi mult mai atent decât în mod uzual.”
Însă, la un moment dat, îți vezi copiii amenințați și înjosiți. Spui: „nu acționez încă, chiar vreau să văd reacția moștenitorilor!„.
Zis și făcut. Doar că, dacă amenințările, inițial erau doar niște îmbrânciri copilărești, acestea, repede s-au transformat într-un soi de manipulări nocive.
Efectul?
Copiii tăi, sunt plini de frică. S-au ascuns de noii veniți. Și nu-i de joacă. Aceștia, stau și tremură de frică, în propria lor curte, cu tatăl lor, acasă.
Dar cel mai grav e faptul că, acești copii, orbiți de frică, au uitat ai cui sunt ei, mai exact, cine e Tatăl lor.
Da! Asta e panica! La fel ca și mândria! Ambele orbesc „pacientul”, sau victima!
Dar, o dată instaurată această stare de panică, ei nu mai sunt alerți, ajung să asculte de noii veniți, pentru că au ajuns să se teamă mai mult de ei, decât de Tata.
Și-acum devine punctul culminant. Chiar înainte de clipa când Tatăl se pregătește să intervină, copiii noi, simt și vin cu o propunere:
„Haideți cu noi, să vă salvăm de tirania părinților voștri! Nu-i loc, nici timp de stat! Credeți-ne pe noi! Noi chiar vă vrem binele!”
Acesta e momentul decisiv. Dacă moștenitorii se lasă amăgiți și pleacă, Tatăl, chiar dacă va simți durere, îi va lăsa să plece. Dar nu-i va binecuvânta!
Pe când, pe cei ce spun: „Noi doar cu Tatăl nostru stăm!!!”, părintele îi cheamă-n casă.
Restul, vor rămânea afară…
Dacă ai ajuns până aici, mă bucur. Voi presupune că vrei s-auzi ce spune Dumnezeu, al nostru Tată, despre îngrijorare, prin Cuvântul Său, Biblia.
Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoștinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulţumiri. Filipeni 4:6 (VDC)
Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile în Hristos Isus. Filipeni 4:7 (VDC)
De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana și trupul, mai mult decât îmbrăcămintea? Matei 6:25 (VDC)
Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare, și totuși Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? Matei 6:26 (VDC)
Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui? Matei 6:27 (VDC)
Și aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El Însuși îngrijește de voi. 1Petru 5:7
nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare. Isaia 41:10 (VDC)
Al nostru bun Părinte, și-ar fi dorit să îi invite pe toți la masă. Este loc la masă pentru oricine se decide. Doar că nah…dacă avem comportament modern, de șmecheri, ca tipii ăia noi, vom îngheța de frig pe-afară, pentru că DUMNEZEU e DREPT!
Iar ca și indicator că sunt în continuare copilul Lui, mă voi uita la nivelul meu de panică.
Dacă am panică, nu am credință. Iar fără credință, nu sunt mântuit!
Acum, dacă te-ncrezi în Domnul, n-ar trebui să-ți fie frică ce-ar spune oamenii despre tine, dacă dai share la toți din lista ta, acest articol. Mă ajută și pe mine, îi poate ajuta și pe ei. Făcând așa, te încadrezi la facerea de bine. Și uite-așa te-mbogățești cu-adevărat!
Fii binecuvântat! Fii plin de credință! Nu lăsa nimic să te desprindă de împărăție!