Îmi place domeniul construcțiilor, chiar dacă nu din acest domeniu îmi câștig banii. De ce? Pentru că e un domeniu prin care ai ocazia să te bucuri zilnic să vezi că prin mâinile tale s-a construit/creat ceva.
Totuși, în articolul Copacii Tineri, am vorbit că omul de obicei ajunge să construiască lucruri ce îl caracterizează: lucruri ce distrug.
La prima impresie articolele par să se contrazică. Dar nu e așa. Nevoia de a construi, în om, este pusă de Dumnezeu. Dar și faptul că omul construiește chestiuni ce ajung să distrugă. Dacă o privim dintr-o perspectivă matură și responsabilă (perspectiva corectă), noi trebuie să recunoaștem ambele extreme și să căutăm să ne echilibrăm pentru a putea înainte în dezvoltarea personală.
De ce nu se contrazic una pe alta? Pentru că trebuie să înțeleg că această distrugere poate fi și benefică.
Dacă vorbim despre plantarea unui pom, iar pentru a-l putea ajuta să crească, să ajungă la statura de maturitate și mai apoi să și rodească, iarba, sau buruienile ce ocupau acel loc, vor trebui distruse. Apoi, după ce rodește, din fructele căzute, ies foarte mulți puieți, care nu sunt lăsați să crească acolo, cât timp pomul nostru poate rodi și e în puteri.
Totuși, să distrug un pom roditor, pentru a planta niște buruieni, consider că e o abordare complet nebunească.
Lucrurile devin chiar absurd de nebunești în momentul în care, oamenii vin și laudă distrugerea făcută, iar buruiana ce ține loc de pom roditor, este transformată în ceva vrednic de închinat. Practic, ne bucurăm că acel pom, ce aducea roade bune a dispărut, pentru ca acum, să ne închinăm unei buruieni.
În articolul de astăzi, ne vom face că nu vedem perspectiva cu manipularea nocivă. Sunt articole aici, pe blog/site, despre așa ceva. Așa că, vom analiza o perspectivă ce ține de dorința interioară a omului.
Cum fiecare om, are o inimă, un creier și o fiere, așa avem toți un pic de bunătate, dar și un pic de dorință de invidie. Că, hai să fim realiști, într-un cernoziom bun, se fac și roade bune, dar și buruieni cât casa.
Ce înseamnă toate acestea în contextul nostru, al Bisericii?
Că dorința omului e să aibă putere asupra celorlalți oameni. Și exact asta s-a întâmplat în Evul Mediu, când prin Biserică, s-au distrus pomii roditori, pentru a fi înlocuiți de buruieni, ușor de manevrat/manipulat.
Buruiana se înmulțește repede, dar o și distrugi repede.
Apoi, vedem în Vechiul Testament, că Dumnezeu îi zice lui Moise să construiască un templu. Dar, acel templu, practic era un cort. Și dacă e să citim (chiar dacă la prima vedere, e plictisitor), vedem că nu se pune accent așa mare pe elementele de construcție ale cortului, ci pe ce se află în acel templu. Elementele ce țin de construcție sunt doar așa, aspecte practice (pentru că acel cort trebuia pus azi aici, peste câteva zile în altă parte, deci era strâns și repus destul de des).
O chestiune foarte interesantă e că mulți nu înțeleg nici acum faptul că un templu viu, din prisma lui Dumnezeu, se deplasează, nu se îngroapă în pământ, decât temporar.
Apoi, tot acest templu, avea niște reguli extrem de dure și stricte cu privire la cine și în ce condiții intrau în interiorul lui.
Și asta e foarte bine! Pentru că Dumnezeu este Sfânt!
Iar dacă răsfoim un pic Biblia, îl găsim pe Pavel, zicând așa:
Nu știţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt care locuiește în voi și pe care L-aţi primit de la Dumnezeu? Și că voi nu sunteţi ai voștri? 1 Corinteni 6:19 VDC
În ce context? În contextul preacurviei și al curviei. Aa… dar are logică! Că Dumnezeu întotdeauna zice să nu ne închinăm altor dumnezei afară de El, acest lucru fiind o urâțenie în Ochii Lui Dumnezeu, iar cine face așa ceva, practic preacurvește.
Ca și o paranteză, dacă Dumnezeu pune accent pe interiorul Templului Duhului Sfânt, lumea ce ne înconjoară ne zice că de fapt exteriorul e cel mai important, interiorul sunt doar chestiuni biologice. Eventual niște necesități. Exact în acest context funcționează era pornografiei. Concepte ca și: ”Sexul e o nevoie biologică” (ca și cum ai scărpina o bubă ce te mănâncă), sunt complet diabolice. Biblia ne spune clar că: scărpinarea nasului dă sânge (Proverbe 30:33), dar și clar că ”Să nu preacurvești!” (Exod 20:14).
Problema cu biserica construită de oameni și cel mai mare pericol este acesta, prezentat tot de Dumnezeu, prin Pavel:
17 Tu, care te numești iudeu, care te rezemi pe o Lege, care te lauzi cu Dumnezeul tău, 18 care cunoști voia Lui, care știi să faci deosebire între lucruri, pentru că ești învăţat de Lege; 19 tu, care te măgulești că ești călăuza orbilor, lumina celor ce sunt în întuneric, 20 povăţuitorul celor fără minte, învăţătorul celor neștiutori, pentru că în Lege ai dreptarul cunoștinţei depline și al adevărului; 21 tu deci, care înveţi pe alţii, pe tine însuţi nu te înveţi? Tu, care propovăduiești: „Să nu furi”, furi? 22 Tu, care zici: „Să nu preacurvești”, preacurvești? Tu, căruia ţi-e scârbă de idoli, le jefuiești templele? 23 Tu, care te fălești cu Legea, necinstești pe Dumnezeu prin călcarea acestei Legi? 24 „Căci din pricina voastră este hulit Numele lui Dumnezeu între neamuri”, după cum este scris. Romani 2:17-24 VDC
Și ori din nepăsare, ori dintr-o inerție, ori dintr-o neștiință, ori cel mai grav, având o sete nebună de putere, Biserica construită de oameni, ajunge, mai devreme sau mai târziu, să își îndemne membrii, ori s-o necinstească, ori s-o ingore, ori s-o distrugă și să fie înlocuite roadele cu flori de buruiană.
Articolul de azi, nu are cum să se termine într-o notă pozitivă cu privire la acest subiect, deoarece, Biserica construită de oameni, ajunge să distrugă nociv. De aceea, trebuie să înțelegem că nici n-are sens să găsim la oameni soluția. Soluția o găsim numai la Dumnezeu, dar în articolul următor.
Până data viitoare, caută să studiezi și să dezbați subiectul acesta cu aproapele tău, iar dacă nu ai cu cine, hai în secțiunea de comentarii.
Domnul Dumnezeu să ne bincuvinteze pe fiecare în parte!
P.S. Dacă crezi că merită să distribui, atunci distribuie!
Pingback: Biserica formată din oameni | Educenteza