Mai sunt bunicii un dar de la Dumnezeu? E prea expirată această replică?
Deoarece trăim în niște vremuri foarte tulbure și confuze, iar pe deasupra trăim și în secolul vitezei, cred că trebuie să ne oprim și să analizăm dacă bunicii, sunt pentru noi, un adevărat dar de la Dumnezeu.
Pentru început, haideți să vedem ce ne spune societate despre bunicii noștri. Și voi folosi doar câteva exemple urmând ca fiecare om, ce va continua această analiză să le descopere și pe restul.
Ideea că bunicii sunt depășiți este implantată de societatea noastră, din fragedă copilărie. Sămânța aceasta nu se planează niciodată singură.
Ci, se depun eforturi colosale pentru ca aceasta să fie plantată atât de subtil, încât mulțimea, să nu știe cine a plantat-o.
Este exact ca și cu un hoț. Hoțul plănuiește în detaliu orice pas, orice mișcare, deoarece scopul lui primar nu este să fure, ci să nu fie prins, ori să nu se știe că el este hoțul; prada fiind doar bonusul.
Iar a doua idee plantată de societate în inconștientul fiecăruia este: bunicii trebuie să fie retrași din societate.
Această idee vine în suportul celei dintâi, dar aceasta vine pe față, deoarece, argumentele sunt unele aparent bune.
Adică, ni se spune: lăsăm noua generație să se manifeste, în timp ce bunicii trebuie să se odihnească.
Dar, dacă ei se odihnesc, generația care se manifestă, nu are timp și nici nu vrea să-i deranjeze pe cei care se odihnesc.
Iar argumentul pentru a nu-i deranja, care tranchilizează mustrările cugetului, este: nu-i frumos să deranjezi pe cineva care se odihnește.
Totuși, Biblia, în Vechiul Testament insistă chiar pe istoria părinților, a bunicilor și a stră stră bunicilor.
Ba chiar insistă pe spițele de neamuri.
Și acum, am putea să ne întrebăm: dar de ce?
Își dorea Dumnezeu ca istoricii să mai aibă un document în plus de studiu? Își dorea Dumnezeu să valideze Biblia prin istorici, ori prin oamenii de știință? Nicidecum!
Ci, Dumnezeu ne spune să fim cu mare băgare la generațiile ce-au trăit înaintea noastră, să studiem în detaliu viețile lor, pentru că: nu este nimic nou sub soare!
Ce a fost va mai fi și ce s-a făcut se va mai face; nu este nimic nou sub soare.
Eclesiastul 1:9 VDCC
Tot Dumnezeu ne spune să punem bătrânii, într-un loc de cinste, în locul în care ei să ofere sfaturi și învățături.
Iar dacă lumea vrea ca toate acestea să fie făcute centralizat și global, Dumnezeu ne învață să folosim centralizarea la nivel de familie și seminție.
Acum, dacă ești prins cu altele, poate vei spune: ”pe mine nu mă macină astfel de lucruri”, ori: ”n-am timp eu de astea” și vei fi tentat să cauți altceva de citit.
Dar, dacă mai stai puțin, îți voi împărtăși o metodă simplă, extrem de ușor de realizat, dar extrem de eficientă, prin care acest subiect să te intereseze dintr-o dată.
Și de ce m-ar interesa astfel de metodă?
Spre exemplu, lumea fuge spre a se îmbogăți.
Dar, dacă societate ne spune că 97% din milionarii și miliardarii planetei s-au făcut singuri milionari, nu ne spune că toți, au fost interesați să afle ce greșeli au făcut generațiile anterioare.
Și nu doar că au fost interesați, ci au studiat intens aceasta.
Deoarece, orice sursă de informație exterioară, de obicei are un interes comercial, ori cel puțin conflicte puternice de interese, rămânem cu soluția: familia este sursa interioară și singura de încredere.
Bineînțeles, eu vorbeam în general, raportându-mă la orice om, indiferent de perioada trăită în istorie.
Noi, generația aceasta, avem și o altă sursă de încredere, cu mult peste încrederea chiar și a familiei.
Da, bineînțeles că vorbesc despre Biblia!
De aceea trebuie studiată și insistat pe Biblie cu stăruință și sinceritate, în smerenie.
Iar acum, după ce s-a înțeles aceasta, metoda aceasta, are ca scop, punerea în practică a învățăturii Biblice, pentru a experimenta cât de benefică este pentru noi, Biblia.
Mergi la bunicii tăi, la fiecare în parte și întreabă-i:
”Îmi poți spune mai multe despre bunicii tăi? Sunt curios și despre părinții tăi. Dar, despre bunicii tăi, doar de la tine pot afla.”
Iar dacă nu mai ai bunici în viață, mergi la părinții tăi și întreabă-i de bunicii și părinții lor.
Dar nu uita, studiază cu stăruință și sinceritate, în smerenie!
Făcând aceasta, vom mărturisi nu doar de pe buze, ci și prin acțiunile noastre că: ”bunicii sunt un dar de la Dumnezeu pentru mine.”
Dumnezeu să ne binecuvinteze pe fiecare în parte!
Numele Domnului să fie slăvit în veci! Amin.