Cufărul inimii
Ce ai în cufărul inimii tale e mai important decât ce se vede în exterior și totuși, din păcate, majoritatea oamenilor îl închid și îl lasă acolo uitat în pod.
Acum, Domnul m-a dus în duhul și mi-a arătat câteva cufere, iar când le-a deschis am rămas profund întristat…
Vedeți imaginea de mai sus? Când cufărul se deschide, iese o lumină din el. Asta ne spune că ceva valoros chiar este pus în acest cufăr. Deci vorbim de-un cufăr valoros.
Dar la ce mi-a arătat Domnul, când se deschidea cufărul, nu ieșea lumina, ci o absorbea. Totuși, lumina Domnului era așa de mare încât reușeam să văd ce era în cufărul întunecat.
În primul cufăr, erau niște mănuși de cauciuc, de unică folosință, în diverse culori. N-am înțeles de ce și-ar pune cineva mănușile în cufărul inimii, oricât de multe și oricât de colorate ar fi.
Apoi mergem la alt cufăr și ne uităm și găsesc monede. Un cufăr greu și gălăgios, dar care nu avea deloc lumină când a fost deschis.
În timp ce se închidea acest cufăr, oftatul Lui l-am auzit și-o durere ca de moarte m-a cuprins… Nu mai puteam suporta să fie deschis un cufăr lipsit de lumină…
Dar El, știind aceasta, S-a îndurat de mine și a luat un cufăr, pe care când îl deschide, o lumină ieși și lumină în întunericul din jur. Durerea a dispărut și am putut să mă apropii.
Totuși, nu m-a lăsat să văd ce era în interior, ci mi-a spus așa:
”Când Duhul Sfânt și Cuvântul lui Dumnezeu îți umple cufărul inimii, cufărul se luminează și este umplut cu tot ceea ce trebuie să rodească duhul, spre slava lui Dumnezeu! Dar cu ce se umple, e taina lui Dumnezeu cu omul acela, nu trebuie să știi tu!”
Cufărul se închide și Domnul îmi spune: ”asta e o lucrare de cercetare scrie-o așa!”
Butoaiele
Apoi îmi arată casa unui om înțelept, care își pune la burlanul casei, 3 butoaie, în care să colecteze apa de la ploaie.
Și urma să plouă mult. Vecinii au venit și i-au spus că el strânge degeaba apa, că ploaie tot va fi.
Dar el rămânând ferm pe poziții i-a convins în primă fază să strângă și ei măcar un butoi.
Bineînțeles, că cei mai leneși au spus așa: ”chiar să vină seceta, n-am ce face cu un butoi de apă!” Și au ales să nu strângă deloc.
Când seceta a venit, omul înțelept a avut apă pentru toată perioada, iar când vecinii se întrebau cum de la el încă mai este apă în butoaie, el le spunea: ”trebuie să fii cumpătat și Dumnezeu te binecuvintează!”
Apoi, Domnul îmi arată că omul nostru îngropase în pământ un rezervor uriaș de apă și mai avea și în zidul casei un rezervor care să facă presiune, iar prin acele butoaie aparent banale, el avea acces la apa din cele două rezervoare, printr-un sistem extrem de avansat și complex.
Atunci mi-a spus: ”Cine caută pe Dumnezeu cu toată ființa lui, El îl va călăuzi și-i va purta de grijă în cele mai grele vremuri!”
Slavă Ție Doamne!
Evrei 3: 12-15 VDCCLuați seama dar, fraților, ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea și necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu.
Ci îndemnați-vă unii pe alții în fiecare zi, câtă vreme se zice: „Astăzi”, pentru ca niciunul din voi să nu se împietrească prin înșelăciunea păcatului.
Căci ne-am făcut părtași ai lui Hristos dacă păstrăm până la sfârșit încrederea nezguduită de la început, câtă vreme se zice: „Astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile, ca în ziua răzvrătirii.”
Harul Domnului nostru Isus Hristos să ne umple inimile, fiecăruia în parte! Amin.
A lui Dumnezeu să fie toată slava, în veci! Amin.