Iodul nu te ajută!

wood man person people
Iodul nu te ajută!

După cum articolul de săptămâna trecută a fost ignorat de mulți, mă aștept și acesta să aibă aceeași soartă, chiar dacă nu mi-aș dori aceasta. Totuși, datoria mea este să spun, nu să conving, deoarece de convins se ocupă Dumnezeu, prin Duhul Sfânt.

Pentru a înțelege mai bine subiectul, va trebui să facem mai întâi o analogie, cu ceva mai ușor de înțeles pentru oricine.

Un copac, ajuns bolnav, sau bătrân, va avea să-mi ofere și mie, o bucată din lemnul lui. Iar eu, cu bucurie îl voi primi.

Apoi, după ce îl iau, îl tai, îl despic, îl pun la uscat, iar când îmi este frig, îl iau și-l pun pe foc, iar trupul meu se încălzește, ceea ce îmi dă o stare de bine.

Acesta este cazul normal, prin care și sufletul se bucură de încălzirea trupului.

Totuși, unii oameni, după ce au pus multe lemne pe foc și au făcut și o rezervă bunicică lângă șemineu, se apucă să analizeze lemnele. Și cum văd unul mai frumos, se apucă, îl separă, apoi îl cioplesc, îl șlefuiesc, apoi îl fac lucios și strălucitor, și apoi, încearcă să-și încălzească sufletul cu el, fără a-l mai pune pe foc.

Cum numește Biblia acest lemn lucrat de om? Idol!

Deoarece, omul, de la prea mult bine, începe să-și activeze nebunia.

Doar gândind folosind nebunia minții omul ajunge să poată crede că o bucată de lemn îi poate încălzi sufletul.

Diferența esențială aici stă în faptul că, lemnul nu încălzește niciodată sufletul, ci, îi poate oferi o bucurie sufletului, dacă încălzește trupul.

Și această bucurie, nu e ceva atât de important, sau prioritar. Da, e important să ai grijă să nu îți înghețe trupul, dar, dacă întreci limita, căldura prea multă venită spre trup, va înebuni sufletul, chiar dacă, la început pare totul o bucurie.

Hmm…

Acum mă uit înspre niște oameni înghețați de frică. Și culmea, în casele lor e cald. Dar, s-au hrănit cu otravă și au înghețat de frică.

Și astfel, bieții oameni, au aflat că iodul i-ar putea salva, în cazul unei situații foarte grave.

Mai întâi trebuie să căutăm un echilibru.

În cazul trupului, iodul are proprietăți să lupte împreună cu trupul, pentru a-l ajuta, la fel cum și lemnul luptă alături de trupul omului, pentru ca trupul rece să fie ajutat.

Acum, iodul, ca și pastilă, unii au vrut să-l aibă în casă, pentru orice eventualitate. Și nu poate nimeni să afirme că acest fapt e un lucru greșit. Pentru că, nimeni nu acuză că îți cumperi preventiv o cutie de paracetamol, cu gândul: ”nu se știe când am nevoie și mai bine să fie în casă atunci”.

Problema apare când omul transformă lucrul bun pentru trup, în idol, promovându-l la nivel de soluție salvatoare pentru suflet.

Și nu e o procedură complicată și de durată. Ci, poate fi trecut cu vederea cât de simplu e.

E suficient să spui, ori să gândești că: ”sunt salvat, am iod în apropierea mea tot timpul”.

Iar problema e că, iodul îți poate ajuta doar trupul! Pe când, prin afirmația de mai sus, sufletul se încearcă a liniști. Și tocmai de aceea Dumnezeu interzice închinarea la idoli, pentru că înebunesc omul și îl distrag de la adevăr!

Și adevărul este acesta:

Sufletul omului este condamnat la moartea veșnică din pricina păcatului. Și singura salvare este prin credința în jertfa Domnului Isus Hristos! Dacă nu crezi în El și nu-L mărturisești cu gura ta și cu toată ființa ta că Isus este Fiul lui Dumnezeu și că El este singura șansă de salvare a ta, moartea veșnică este garantată pentru tine.

De aceea, cel mai important aspect al vieții omului este să se împace cu Dumnezeu, prin pocăință și prin credința în jertfa Domnului Isus Hristos și să trăiască în fiecare clipă această credință, ca sufletul să fie salvat, primind viața veșnică!

Doar dacă această condiție este îndeplinită, mă pot folosi de orice, ca să îmi îngrijesc trupul, fără a idolatriza, fără a fi robul unui lucru, putând spune ca și Pavel:

Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine.

1 Corinteni 6 cu 12 VDCC

Deci ce vom zice noi în fața tuturor acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?

El, care n-a cruțat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toți, cum ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?

Cine va ridica pâră împotriva aleșilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Acela care-i socotește neprihăniți!

Cine-i va osândi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a și înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu și mijlocește pentru noi!

Cine ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul sau strâmtorarea sau prigonirea sau foametea sau lipsa de îmbrăcăminte sau primejdia sau sabia?

După cum este scris: „Din pricina Ta suntem dați morții toată ziua; suntem socotiți ca niște oi de tăiat.”

Totuși în toate aceste lucruri noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit.

Căci sunt bine încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălțimea, nici adâncimea, nicio altă făptură (sau: zidire) nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru.

Romani 8 de la 31 la 39 VDCC

Ajută-ne Doamne să mărturisim și să trăim și noi la fel! Amin.

A lui Dumnezeu să fie toată slava, în veci! Amin.

Lasă un răspuns

Scroll to Top
%d blogeri au apreciat: