Trăim într-o țară democratică. Cu alte cuvinte, poporului, îi este dată puterea, de a conduce.
Dar ce a fost în capul celor care au gândit așa un sistem? Pentru că noi știm că: niciodată nu vei putea mulțumi pe toată lumea. Așa că, acești oameni, gândesc din start, un sistem, ce, chiar din fașă, aduce un compromis.
Dar, poate că e bine s-aducă acest compromis, din start, pentru a putea contrabalansa, cu altceva, mai bun, care să anuleze efectele compromisului.
Și ce-ar putea contrabalansa acest mare compromis?
Un lucru, chiar din Biblie luat și îmbrățișat de orice individ, ce chiar iubește omul: suveranitatea individului.
Da, această democrație, începe chiar bine, spunând că: democrația poate fi un real succes, pentru un popor, ce-și pune fiecare individ în parte, în postura să decidă, ținând cont, ca nu cumva, dorințele proprii, ale unuia, să perturbe libertatea aproapelui său.
De ce zic că e Biblic asta? Haide să vedem împreună ce spune chiar Hristos, Mântuitorul nostru:
Iar a doua, asemenea ei, este: ‘Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuţi.’
Matei 22:39 VDC
Acum, dacă nu ești vreun teolog de marcă, parcă te interesează, mai mult ce spune Isus, mai sus, decât chestiunile politice. Sincer să fiu, te înțeleg perfect, așa că, haide să ne concentrăm pe tot capitolul, iar mai apoi, vedem dacă mai continuăm astăzi discuția de mai sus, sau o lăsam pe altădată.
Isus a luat cuvântul și le-a vorbit iarăși în pilde. Și a zis: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat care a făcut nuntă fiului său. A trimis pe robii săi să cheme pe cei poftiţi la nuntă, dar ei n-au vrut să vină. A trimis iarăși alţi robi și le-a zis: ‘Spuneţi celor poftiţi: «Iată că am gătit ospăţul meu; juncii și vitele mele cele îngrășate au fost tăiate; toate sunt gata, veniţi la nuntă.»’ Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui și altul la negustoria lui. Ceilalţi au pus mâna pe robi, și-au bătut joc de ei și i-au omorât. Când a auzit, împăratul s-a mâniat, a trimis oștile sale, a nimicit pe ucigașii aceia și le-a ars cetatea. Atunci a zis robilor săi: ‘Nunta este gata, dar cei poftiţi n-au fost vrednici de ea. Duceţi-vă dar la răspântiile drumurilor și chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe care-i veţi găsi.’ Robii au ieșit la răspântii, au strâns pe toţi pe care i-au găsit, și buni, și răi, și odaia ospăţului de nuntă s-a umplut de oaspeţi. Împăratul a intrat să-și vadă oaspeţii și a zărit acolo pe un om care nu era îmbrăcat în haina de nuntă. ‘Prietene’, i-a zis el, ‘cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?’ Omul acela a amuţit. Atunci, împăratul a zis slujitorilor săi: ‘Legaţi-i mâinile și picioarele și luaţi-l și aruncaţi-l în întunericul de afară; acolo vor fi plânsul și scrâșnirea dinţilor. Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleși.’”
Atunci , fariseii s-au dus și s-au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba. Au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii, care I-au zis: „Învăţătorule, știm că ești adevărat și că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentru că nu cauţi la faţa oamenilor. Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?” Isus, care le cunoștea vicleșugul, a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiţi, făţarnicilor? Arătaţi-Mi banul birului.” Și ei I-au adus un ban . El i-a întrebat: „Chipul acesta și slovele scrise pe el ale cui sunt?” „Ale Cezarului”, I-au răspuns ei. Atunci, El le-a zis: „Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!” Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat și au plecat.
În aceeași zi, au venit la Isus saducheii, care zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare: „Învăţătorule, Moise a zis: ‘Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său și să-i ridice urmaș.’ Erau dar la noi șapte fraţi. Cel dintâi s-a însurat și a murit și, fiindcă n-avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui. Tot așa și al doilea, și al treilea, până la al șaptelea. La urmă, după ei toţi, a murit și femeia. La înviere, nevasta căruia din cei șapte va fi ea? Fiindcă toţi au avut-o de nevastă.” Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoașteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. Căci, la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer. Cât privește învierea morţilor, oare n-aţi citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, când zice: ‘Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov’? Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii.” Noroadele care ascultau au rămas uimite de învăţătura lui Isus.
Când au auzit fariseii că Isus a astupat gura saducheilor, s-au strâns la un loc. Și unul din ei, un învăţător al Legii , ca să-L ispitească, I-a pus întrebarea următoare: „Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?” Isus i-a răspuns: „‘Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău.’ Aceasta este cea dintâi și cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea ei, este: ‘Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuţi.’ În aceste două porunci se cuprind toată Legea și Prorocii.”
Pe când erau strânși la un loc fariseii, Isus i-a întrebat: „Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?” „Al lui David”, I-au răspuns ei. Și Isus le-a zis: „Cum atunci, David, fiind insuflat de Duhul, Îl numește Domn, când zice: ‘Domnul a zis Domnului Meu: «Șezi la dreapta Mea până voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale»’? Deci, dacă David Îl numește Domn, cum este El fiul lui?” Nimeni nu I-a putut răspunde un cuvânt. Și, din ziua aceea, n-a îndrăznit nimeni să-I mai pună întrebări.
Matei 22:1-46 VDC
Hmm…ca o alifie pentru suflet, este acest Cuvânt al lui Dumnezeu…
Acum, ca și cetățean, al unui stat creștin, cum mă pregătesc de nuntă? Cum îmi aștept eu Mirele? Îmbrăcat în haina potrivită, pentru nuntă?
Ori, mă mint zicând: „merge și așa!”?
Cred că e mai bine, ca fiecare în parte, să ne încredințăm lui Dumnezeu viața și să ne cercetăm, în lumina Bibliei.
Apoi, discuția cu individul în democrație, o vom relua în episodul următor.
Nu uita să te abonezi și să distribui!
Domnul Dumnezeu să ne binecuvânteze și să ne păzească!
P.S. O întrebare bonus: Pot oare să îl iubesc pe Dumnezeu, fără să îmi iubesc aproapele? Sau, pot oare să îmi iubesc aproapele, fără să îl iubesc, cu adevărat pe Dumnezeu?