Părere bogată, părere săracă

Cu fiecare articol, îmi doresc să fiu și mai bun, pentru a vă oferi mai multă valoare de la o săptămână la alta. Iar astăzi, vreau să vă mulțumesc tuturor celor 35 de ascultători fideli, care ne privesc cuvintele, meditează la ele, iar apoi le testează în viața personală, prin prisma valorilor și principiilor proprii. Vă mulțumim pentru că ne încurajați să continuăm cu acest blog, aplicând, dând vorba mai departe și bineînțeles oferindu-ne feedback constructiv. Este chiar o comunitate frumoasă, plină de luptători fericiți.

Săptămâna aceasta haideți să vorbim despre un subiect rar întâlnit printre oameni. Și anume, vom dezvolta întrebarea: „părerea mea îmi face aproapele mai bogat, sau mai sărac?”

Noi știm că prin bogăție nu ne referim doar la bani. Banii sunt un efect al bogăției. Pentru a fi bogat cu adevărat, trebuie să fii un om plin de valoare, care oferă valoare tuturor din jurul său. În schimb, să fii sărac, teoretic nimeni nu-și dorește, dar practic, mulți aleargă înspre sărăcie prin simpla indiferență sau comoditate. E greu să fii luptător…e mai comod să stau tolănit în pat, în timp ce aș putea crește ca și individ. Iar sărăcia aduce moartea. Noi toți am fost construiți ca luptători. Iar dacă nu luptăm, ci ne relaxăm și ne distrăm luptătorul moare și rămâne o carcasă goală, lipsită de valoare.

Acum, că am vorbit despre bogăție și sărăcie, haideți să vedem cum deosebim o părere bogată, de una săracă. Avem anumite instrumente atât pentru cel care emite părerea, dar și pentru cel care o recepționează.

Hai să luăm cazul în care eu emit părerea. Primul instrument este ascultarea empatică. Adică, înainte de a-mi da cu părerea, trebuie să te ascult și să îți înțeleg cât de bine situația, inclusiv emoțiile pe care tu pe ai când vorbești despre acest subiect. Al doilea instrument este smerenia. Ascultarea empatică, fără smerenie nu va funcționa niciodată. Trebuie să mă smeresc atât de tare încât să nu dau voie gândului să aibă impresia că am înțeles și să mă gândesc la replica mea, în timp ce emițătorul încă mai are câteva aspecte de zis. Iar al treilea instrument este toiagul vorbirii. Acest instrument se referă la faptul că atunci când un emițător vorbește, nu am voie să îl întrerup pentru a-mi spune părerea, în schimb am voie să întrerup pentru a pune o mică întrebare să fiu sigur că am înțeles bine.

Deci, abia după ce folosesc armonios toate aceste trei instrumente, pot să încep să mă gândesc dacă am, sau nu o părere. O părere bogată de obicei vine sub forma unei întrebări, a unei pilde, cu un puternic fundament biblic. Da, trebuie să fiu smerit și să cred că tot ce e de valoare în acest univers, vine de la Dumnezeu. În schimb, o părere săracă vine de cele mai multe ori dintr-o neascultare a aproapelui. Individul începe să spună ceva, iar eu îl ascult așa, o propoziție, maxim două, îmi amintesc o situație din viața mea, dacă nu, din ce-am văzut/auzit pe la alții și o fac pe deșteptul și îmi dau cu părerea. Combinația complet greșită este să îmi dau cu părerea despre cineva care nici măcar nu e prezent. Genul ăla de părere sărăcește extrem de puternic. Imaginează-ți doar cât de lipsită de valoare e acea părere, că până și emițătorul evită să i-o spună direct aproapelui în cauză. Și acum parcă văd zâmbetele voastre, că vă gândiți, ca și mine la anumite persoane și situații de genul acesta. Asta se întâmplă când un luptător decide că trebuie să se pensioneze…

Dar dacă totuși e față în față, urmărește dacă cel ce oferă părerea te-a ascultat empatic, în smerenie, în timp ce tu aveai toiagul vorbirii. Apoi ascultă și tu la fel. Acum dar, trebuie știut că orice părere este filtrată prin setul meu de valori și principii și am dreptul ca și individ să lupt pe ce front vreau eu, sau unde mă trimite Dumnezeu, nu unde ar vrea oamenii.

E puțin mai lung decât formatul clasic, dar sper că ați primit ceva de valoare. Dacă așa vi s-a părut, aștept un comentariu, un like și de ce nu să distribuiți mai departe, să creștem comunitatea aceasta.

Până săptămâna viitoare, haideți să oferim cât mai multă valoare aproapelui și să eliminăm părerile sărace din viețile noastre.