Care este diferența între vrăjmașii mici și vrăjmașii mari? Pe care i-ai alege?
Haideți să discutăm puțin despre asta, în articolul de astăzi.
Dacă ar fi să ne luăm un personaj reper din Biblie, căruia vrăjmașii i-au pricinuit multă fugă, cred că, ne oprim majoritatea la David.
Păi, și ce fel de vrăjmaș este cel pe care tu îl slujești, îi cânți când îi este greu, ba chiar lupți și-i nimicești vrăjmașii lui? E vrăjmaș mic, sau mare?
Dacă am vrea să pierdem timpul cu jocuri de cuvinte, ori cu standardele societății, am spune din prima că acel vrăjmaș este unul mare, deoarece are o poziție înaltă, în stat. E împărat.
Dar, când mă uit mai atent peste context, îl văd pe David, având de 2 ori ocazia să-și nimicească vrăjmașul și nu o face.
Asta, îmi spune mie, că, oricât de mare îl vedeau oamenii pe Saul, pentru David, acest om, era un vrăjmaș mic, lăsat în grija Domnului.
În schimb, Goliat, era un vrăjmaș mare, deoarece acționează îndată.
Hmm…și dacă mergem pe acest raționament, înseamnă că și Bat-Șeba i-a fost vrăjmaș mare. Apoi, și Urie.
Dar oare acesta să fie raționamentul corect?
Ce-ar fi să încercăm alt culoar?
Vrăjmașii mari, noi nu-i putem birui, chiar dacă aparențele înșeală, în general. Așa că, deoarece ne temem de Dumnezeu, ne smerim și-i încredințăm în Voia lui Dumnezeu. Domnul să ne facă dreptate.
Iar asta, nu e așa de greu și de obicei, chiar reușim să facem.
În schimb, observ că, vrăjmașii mici, în ochii noștri, ne fac adesea să ne mândrim și să cădem…
Și-atunci, Goliat cum era?
Eu zic că: mare, pentru David, chiar dacă acționează imediat. Iar detaliul ce urmează, cred că este esențial în a înlătura ceața.
David acționează imediat, deoarece, era smerit, dar era și guvernat de Duhul Sfânt.
Da! David, acționa nu de la el, din firea lui, ori pe puterea lui, ci Duhul Sfânt lucra prin el.
Iar asta, observăm din 2 aspecte extrem de importante:
- Nu îi este frică!
- Înainte de a acționa îl mărturisește public pe Dumnezeu și în Numele cui, urmează să acționeze.
Acum, haideți să analizăm perspectiva cu Bat-Șeba:
- Îi este frică să o abordeze direct, așa că, trimite pe cineva s-o aducă.
- În ascuns o necinstește.
Perspectiva cu Urie, este similară:
- Îi este frică să recunoască ce a făcut, având ocazia aceasta, deoarece au stat de vorbă, față în față.
- Îl omoară mișelește, pe ascuns, sau mai bine spus, indirect.
Mai observ ceva: vrăjmașii mari, în ochii noștri, nu sunt ceva, la ordinea zilei. În schimb, vrăjmașii mici…sunt precum țânțarii vara, lângă o baltă, spre seară…
Iar aștia micii, pentru că nu trăiesc așa de mult, tind să facă mai mulți pui, într-un ritm accelerat.
Câteodată stau și mă gândesc așa:
Dacă elefanții și-ar da nume propriilor pui, ar avea timp să se gândească și să le ofere un nume cu însemnătate. Apoi, îl vor crește, cu gândul de a atinge acea însemnătate.
În schimb, la șoareci, ori țânțari, chiar i-aș vedea punând-le nume, doar după ordinea în care au venit: copilul 1, copilul 2, nepotul 1, nepotul 2.
Deoarece, timpul este atât de scurt, numărul este atât de mare, încât, nu ar avea timp să existe vreo însemnătate de atins. Singura treabă este să mănânce și să se reproducă, pentru a asigura continuitate speciei.
Iar, cât despre arborele genealogic, cine are timp de așa ceva? Astea sunt lucruri învechite.
Credință? Principii sănătoase?
”Astea sunt pentru cei ce n-au ce face, noi chiar avem treabă! Și dacă n-am fi noi, n-ați avea roase cărțile, mâncate proviziile puse pentru iarnă”
Iar răspunsul unui învechit gospodar ar fi:
”Șoarece modern, e drept că știi să fugi de pisică, dar toată otrava, nu doar că o mănânci tu, o mai și duci copiilor tăi și le-o oferi ca pe o hrană bună de mâncat.
Ce-i drept, miroase și are gust bun. Dar, ajunsă în interior, îți provoacă moartea…
Dar, cine sunt eu, să pot vorbi cu-un șoricel (viteaz și muncitor), să-l fac să mă-nțeleagă?
Oricât de mic ar fi în ochii mei, mă smeresc și-l încredințez pe el și pe familia lui, în Voia lui Dumnezeu!”
Îmi plac mult cuvintele gospodarului învechit și chiar mă rog, ca Dumnezeu, să-mi dea și mie o astfel de credință, o astfel de gândire și o astfel de abordare atât asupra vieții mele, cât și asupra vrăjmașilor mei.
Mare este Dumnezeu!
Dumnezeu să fie slăvit, în veci! Amin.