Armura copacului și rolul ignorat al acesteia.
Dacă nu știi care este legătura dintre titlu și imagine, vreau să îți spun că are tangență articolul și cu acest curent, în plină ascensiune: feminismul.
Am atins subiectul Black Lives Matters (Viața negrilor contează), într-un articol mai vechi, iar dacă nu l-ai citit, o vei putea face apăsând aici.
Iar acum, cred că a venit rândul acestui subiect, pe care nu ne propunem să îl atacăm, ori să ne supunem, ci, îmi propun să avem o discuție, în care să prezentăm anumite detalii, extrem de importante, dar, din nefericire, se pare că sunt și complet/foarte ignorate.
Curentul în sine, pornește de la niște abuzuri, pe care bărbații le-au tot făcut și repetat de-a lungul istoriei.
Numai că, în loc să se concentreze pe rezolvarea problemelor, lucrurile acestea au explodat și au dat-o într-o extremă, prin care, nu doar că nu se rezolvă problemele inițiale, dar aduc cu sine și o nouă și foarte mare paletă de probleme.
Cea mai mare problemă, din punctul meu de vedere, este tocmai nesupunerea față de ordinea pusă de Dumnezeu, Creatorul nostru.
Iar acest lucru este ignorat, deoarece, chiar și creștinii cu vechime, nu prea cunosc, în ideea de a explica ce înseamnă.
Așa că, fie că ești creștin (cu vechime, sau nu), fie că nu ești creștin, cred că poți beneficia din acest articol, măcar de o perspectivă nouă, pe care nu cred că o vei auzi des în altă parte.
Și, voi încerca să nu folosesc un limbaj tehnic și complicat, ci, voi vorbi ca un om simplu, adresându-mă umil, unor oameni simpli, mult mai experimentați și mai versați decât mine.
De aceea mă voi folosi de o imagine, pe care oricine o poate înțelege: copacul și armura lui.
În primul rând, copacul, nu poate trăi, ori crește, dacă nu este alimentat și înfipt bine într-un pământ bun. În acest caz, pământul bun, simbolizează chiar sursa vieții noastre și anume: Dumnezeu!
Cât timp, mă alimentez spiritual din Dumnezeu și caut, mai întâi de toate, împărăția cerurilor, toate celelalte lucruri mi se vor da pe deasupra, aceasta fiind o promisiune biblică.
Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
Luca 12:31 VDCC
Bineînțeles, că nu vom căuta Împărăția lui Dumnezeu, pentru a primi lucruri aici pe pământ. Ci, o vom căuta din toată inima, pentru că vrem să ne apropiem de Singurul Domn și Mântuitor al nostru, Cel care ne poate salva prin Jertfa Sa, de la Golgota și anume Domnul Isus Hristos.
Noi, de El vrem să ne apropiem, să-L cunoaștem mai mult pe El și să ne arătăm iubirea noastră față de El, prin credința noastră, ce ne va determina să ținem toate poruncile Lui.
Iar, El, a rânduit ca bărbatul să fie capul nevestei sale. Și aceasta nu este o poruncă omenească, ci este rânduiala, cu privire la familie, stabilită de Dumnezeu. Deci, abaterea de la ea, este o încălcare a poruncii.
Așa, acum că am stabilit doctrina aceasta, putem intra din nou, în imaginea cu armura copacului.
Când spunem capul nevestei, putem spune așa: pentru o ramură a unui copac, capul ei, este scoarța, sau armura ei.
Ramura este, aici, doar partea interioară a crengii. Și anume, partea aceea care se ocupă de hrană, viață, comunicare interioară.
Pe când scoarța, aparent, e aproape moartă și plină de murdărie. Iar, această scoarță, spune curentul feminism că poate fi lepădată, că ramura (femeia), se poate ocupa și de acest rol.
Și da, se poate, numai că, femeia, acel vas gingaș, sensibil, plăcut și de un galben spre alb, cu o strălucire aparte, expunându-se la mediul exterior, se va scorțifica (se va transforma în scoarță).
Aceasta, încalcă din nou, o altă poruncă divină:
Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.
Matei 19:6 VDCC
De ce ne-a dat Dumnezeu așa o poruncă de minunată? Pentru că ea este în folosul nostru!
El știe că o ramură fără scoarță, își va sacrifica o bună parte din circumferință, pentru a oferi protecție, aceasta reducând drastic puterea de a transporta hrana și de a crește per total copacul.
Pe termen scurt, se pot întâmpla accidente, în care o scoarță este îndepărată. Acolo se poate înțelege sacrificiul, chiar dacă cicatricea va rămânea foarte mult timp acolo.
Dar, un accident, nu ne oferă posibilitatea să anulăm porunca și rânduiala, eliminând scoarța naturală.
Ar fi așa multe aspecte de spus aici, că nu încap într-un articol. Dar, multe alte aspecte, sunt descrise în cartea Manipularea modernă, ce, va fi disponibilă în curând (încă nu știu data).
Totuși, aș mai vrea să discutăm aici, încă un aspect.
Statistic vorbind, avem un număr mult mai mare de văduve, decât văduvi.
Ce facem cu ele?
Dumnezeu, de orfani și de văduve se ocupă într-un mod special.
Dar, dacă bărbatul văduvei a fost un om al lui Dumnezeu, chiar și după moartea scoarței, văduva se va expune mediului exterior, tot în umbra scoarței ei, prin principiile și valorile sădite de el, în ea, fiind întărită și îmbărbătată de Dumnezeu.
Și, prin această frază mai complicată, se rezolvă și problema ce a declanșat acest feminisim.
A lui Dumnezeu să fie toată slava, în veci! Amin.